Lucien Febvre - Religia lui Rabelais

Lucien Febvre - Religia lui Rabelais.
- istoric francez, nascut la Nancy, recunoscut pe plan international pentru rolul sau in Scoala Analelor.

Pentru L. Febvre istoria este stiinta omului in timp, nu a trecutului.

Rabelais (1532 - sec XVI) este un calugar franciscan răspopit, ce scrie un roman numit Pantagruel - 1532, manifest ateist, in care ironizeaza religia. De aceea este vazut ca necredincios, considerat ateu, precursorul ateilor si al libertinilor din sec XVIII.


Cartea este structurata in doua parti:
Partea 1 se numeste "Rabelais ateul?"
Partea a 2-a se numeste "Credinta sau necredința?"

Autorul trateaza subiectul necredintei.

In volumul 1 se vorbeste despre influenta persecutiilor asupra "credintei" ateiste a lui rabelais.
In volumul 2 se vorbește despre influenta marilor descoperiri asupra credintei. Astfel noile pamanturi nu detineau o religie.
Se mentioneaza ca este absurd si pueril sa asemanam necredinta oamenilor din secolul XVI cu necredinta noastră.
In conceptia lui L. Febvre, Rabelais a fost un "spirit liber", deschis la minte.
Este absurd sa il consideram pe Rabelais initiatorul ateismului, deoarece pe atunci nu exista nici macar conceptul de ratiune/rationalism.

In încheiere, sec 16 a fost un secol al inspirației, imaginarului. Nu unul al scepticismului, libertinajului sau rationalismului.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Jean Delumeau - Frica in Occident. Rezumat.

Frica în Occident este probabil cea mai cunoscută lucrare a istoricului francez Jean Delumeau, ilustru reprezentant al Școlii de la Annales și al valului de specialiști în istoria mentalităților pe care Școala franceză l-a produs. Delumeau analizează fricile colective ale societăților din Europa Occidentală din perioada cuprinsă între secolele XIV-XVIII, încercând să răspundă la o simplă întrebare: cui îi e frică de ce? Concluzia este că totul se rezumă la frica de moarte, dar aceasta se exprimă nu doar prin frica față de catastrofele naturale, dintre care ciuma provoacă cele mai intense psihoze colective, dar și prin frica de așa-zișii reprezentanți ai lui Satan pe pământ: vrăjitorii, evreii, turcii și... femeia. Capitolul ce poartă numele de ”Agenții lui Satan – Femeia” este unul dintre cele mai interesante capitole ale cărții. Autorul analizează și prezintă o mare varietate de surse, atât antice cât și medievale, care conturează o imagine a femeii care omului modern i se va păr...
Citiți mai multe

Vasile Parvan - Getica. Idei principale.

Vasile Pârvan (1882-1927) a fost un istoric, arheolog, epigrafist ?i eseist român, membru titular al Academiei Române. Cand grecii au venit in sec VI i.hr.... De la carpatii nordici pana in haemus getii erau un popor unitar ca neam - si solidara intelectual - dar divizat in mai multe clanuri. - getii credeau in nemurirea sufletului - grecii ii considera pe geti adepti ai filosofiei idealsite si mistice  - zeu si rege Zamolxis - nordul inca traia cu mostenirea mil II i.hr - intre greci si geti era (in sec. VI i.Hr) o diferenta culturala formala: grecii erau oraseni, getii erau sateni, sedentari, ocupatia lor principala era agricultura. - cetatile getilor erau slab facute (initial din lemn cu pamant (Al. cel Mare distruge un <oras getic>)/altele din piatra in timpul lui Decebal, facute cu mesteri romani) - clasa de sus a getilor era poligama, de altfel era o practica poligamia in acele timpuri printre popoarele barbare, "neromane" (Filip, regele macedoniei era u...
Citiți mai multe

Carlo Ginzburg - Branza si viermii. Idei principale.

Carlo Ginzburg este un scriitor italian. A predat istorie moderna la Universitatea din Bologna, si in prezent preda Renasterea italiana la Universitatea din California Cartea de fata povesteste viata unui morar din Friuli numit:" Domenico Scandella (N. 1532)", poreclit Menocchio. ce a murit ars pe rug din ordinul Sfantului Oficiu dupa o viata petrecuta in anonimat. Sfantul Oficiu este tribunalul inchizitor. Un istoric modern nu poate intelege mentalitate unui taran din secolul XVI, istoricul modern se poate folosi doar de izvoarele scrise pe care le interpreteaza, dar acestea sunt scrise (indirecte) si scrise de persoane ce adesea nu apartin acelei clase sociale/culturi. Aparitia acestui caz (menocchio) este influentat de doua evenimente istorice: 1. inventarea tiparului, i-a dat posibilitatea sa compare cartile cu traditia orala. 2. reforma, "i-a dat indrazneala sa comunice ceea ce credea preotului din sat Menocchio este individul "obisnuit (din clasa ...
Citiți mai multe